ARHITECTUR? publice, sub nivelul de strada obi?nuit din

ARHITECTUR? – ORA? –
SOCIETATE

Spa?iu urban convertit la spa?iu public ?i
privat

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

 

 

Nicoara Ovidiu

2018-2019

 
 
 

 

Consider c? principala caracteristic? a unui spa?iu public îl are
accesibilitatea ?i cât de u?or este de folosit de to?i cet??enii ora?ului. Cu
toate aceastea, privind schimb?rile din jurul nostru putem observa o sugestie
clar? dintre spa?iu public ?i cu cel privat. Am observat în timpul cursului ?i
a unei mici documenta?i ca spa?iile urbane cu care combina spa?iu public ?i
privat, (semi-publice/private) sunt în curs de dezvoltare, ?i spa?iile publice,
cum ar fii parcurile, zonele pietonale sau chiar g?rile i?i schimb? caracterul.
Un alt element interesant care ia amploare sunt spa?iile semi-private, ?i aici
fac referire la mall-uri sau pie?e, unde cresc în dimensiune ?i se r?spândesc
în jurul cl?dirilor.

            Ceea ce doresc s? urm?resc în urm?toarele
pagini st? la baza aceste idei de a lua câteva elemente a spa?iului public ?i
cel privat ?i s? încerc s? analizez pozi?ia sa în cadrul ora?ului, ?i poate s?
m? concentrez s? prezint câteva idei prin ce modalit??i un spa?iu se poate schimba
în decursul unui timp. Voi acorda aten?ie mediului înconjur?tor a unui ora? ?i
s? caut semne de spa?ii (semi-publice/private) în ora?.

Str?zile

            Pentru început voi începe cu cel mai
important spa?iu public a unui ora?, acesta fiind chiar strazile. Astfel devenind
?i principalul spa?iu public a unui ora?, împreun? cu trotuarul din jur, aceste
spa?ii descriu diferite fe?e a ora?ului public, ?i am s? enum?r doar câteva(
comunicare, business, ?i siguran??). Consider personal c? fiecare tip de ora?
depinde de func?iunile ?i utilizarea str?zi.

 O alt? idee la care m? gândesc
referitor la str?zi, este idea de exerci?iu a libert??ilor civile care este
legat? de str?zi, unde publicul i?i manifest? nemul?umirea “pe strazi”, legând
idea de libertate de vorbire ?i întâlnire. Cu idea c? str?zile sunt ni?te
elemente importante arhitec?i ?i cei care au construit ora?ele au sim?it
necesitatea de a creea ?i elemente noi care pot influen?a spa?iu public, unde
s-au manifestat prin construc?ia unor niveluri noi deasupra ?i sub nivelul
stradal public( pasaje, arcade sau poduri acoperite care trec prin sau
conecteaz? cl?direa la primul sau al doilea nivel. Personal mi-ar face placere
sa prezint un exemplu din America unde cl?dirile pot fi legate de c?ile
pietonale sub nivelul str?zii.

 Centrul Rockefeller din Manhattan
este prototipul acestor variante, unde leag? magazine ?i spa?ii publice, sub
nivelul de strada obi?nuit din Manhattan. Ceea ce m-a pus pe gânduri când am
v?zut acest spa?iu este celebrul s?u patinuar, unde un spa?iu privat deschis
pentru uz public, d? impresia de a fi ?esut în spa?iul public urban.         Toat? aceast? “pia?a”  cu toate c? are o strans? leg?tura public?
privat? are o putere în cadrul urban a ora?ului, unde am încercat s? revin la
idea eseului.

Parcurile ?i Pia?a

            Putem vorbi despre aceste dou?
elemente c? au func?iuni similare a str?zilor publice, cu toate aceastea putem
reg?sii tres?turi noi precum gr?dini publice, zone de agreement, locuri de
joac?, terenuri de sport sau bazine, care sunt deschise pentru folosin?a unui
public pe gratis.

Ce vreau s?
discut în acest topic sunt ni?te idei pe care le pot observa din ce în ce mai
des în  cadrul ora?ului ?i nu numai. Ce
este interesant este privatizarea spa?iilor publice, unde companile private,
sau reziden?i preiau sarcinile de intre?inere a parcurilor publice. Aici stau
?i m? gândesc c? în decursul unor ani parcul, pia?a sau alte spa?ii  publice vor intra într-un proces de
privatizare.      Astfel parcurile
publice devin neglijate sau închise, ?i spa?iile publice preiau func?ii diferite,
dar cu un acces limitat. Odat? cu construirea unor locuin?e pentru o clas?
social? mai bogat?, de obicei se ofer? ?i parcuri /locuri de joac?, totu?i
aceste facilit??i sunt private ?i accesibile numai reziden?ilor, între timp
alternativele publice, locurile pentru clasa muncitoare ?i de jos sunt închise
?i neîntre?inute. Stiu ce discut poate sup?ra pe mult? lume, totu?i m? gândesc
la o scara mai mare, unde o reconstruire or remodelare a acestor lucruri poate
avea o semnifica?ie în valorea spa?iului public, unde un spa?iu public utilizat
ori un simplu spa?iu este redus de la accesul public sau utiliz?ri.

Spa?iile
verzi sunt împrejmuite ?i pot fii folosite doar în orele de lucru. Ceea ce
vreau sa explic prin aceste cuvinte este c? spa?iile verzi, pie?ele sau locurile
publice,  dac? nu sunt corect amenajate –
oferite cu un scop comunit??i vor avea de suferit pe termen lung. Spa?iile
publice ilustrate mai în sus fie î?i schimb? caracterul  sau vor fii înlocuite de spa?iile private, în
care utilizarea ?i acccesul sunt controlate în privat.

Ca s? termin idea voi încerca s? ilustrez un exemplu corect unde localit?ti
din Ontario, Canada, au construit o gr?din? comunitar? în locul unui sit de
gunoi vechi, loc unde era frecventat mereu de criminali locali. Dezvoltarea sitului,
a însemnant o scadere  cu 30% a crimei
locale, ?i a condus la o încurajare a reziden?ilor locali s? utilizeze str?zile
noaptea, având o supraveghere mai mare. Parcul a adus ?i alte benefici precum,
o interac?iune între diferite grupuri etnice în comunitare, rezultând protec?ie
?i confort.

 

Sta?iile de
tren/metrou ?i shopping centre.

Voi scrie câteva fraze aici despre ideea remodel?rii a spa?iilor de
tranzi?ie dintre sta?iile de metrou/tren chiar transformarea mall-ului într-un
spa?iu public dedicat tuturor.

Sta?iile de tren ?i de metrou au fost considerate mereu ni?te spa?ii
publice, ?i folosite pentru utilizarea publicului larg, precum majoritatea
oamenilor consider? c? plecarea ?i sosirea la o sta?ie de cale ferat? este ceva
ce ?ine de un spa?iu public. Ceea ce vreau eu s? discut este despre remodelarea
acestor spa?ii în centre comerciale, ?i mall-uri. Astfel modificând de asemenea
?i caracterul sta?iei privind ca spa?iu public. Cred c? în zilele noastre gara
propriu zis? d? impresia  unui mall
acoperit, ?i schimba ideea de spa?iu simplu urban, devenind astfel un spa?iu
public privatizat. Pentru c? tot eram la ideea de centre comerciale ?i
mall-uri, vreau s? discut despre asta. Putem observa o anumit? caracteristic? a
acestui fenomen, unde doresc sau reusesc s? simuleze urbanul. Super mall-urile
din China sau America, pâna ?i cele mici din Romania, nu mai au la baz? idea
unui simplu shopping centre. Acum ofer? ?i diferite servici de recreere sub
conducere comun? care încearc? s? faciliteze divertismentul urban( restaurante,
hoteluri, baruri, patinuare, chiar parcuri de distrac?ie). Toate aceste
mall-uri doresc s? uneasc? la un loc idea de 
spatiu urban, fie privatizat ori public.

 

 

 

 

Discutând despre aceste spa?ii urbane ilustrate în prima parte a eseului, în
cealalt? jum?tate m? voi lega strict de leg?tura lor în cadrul comunita?ii ?i
valoarea lor social?, ?i cum pot ele oferi ceva de calitate ?i s? ajute la o
dezvoltare corect? a spa?iului urban public, ?i riscurile privatiz?ri idei de
spa?iu ?i ce se poate întampla.

Spa?iile publice, joc un rol vital în via?a social? a unor comunit??i,
astfel valoarea sa social? il prime?te ?i de ata?amentul oamenilor fa?a de
localitatea sau ora?ul lor ?i oportunitatea de a se amesteca cu ceilal?i.
Locurile pot oferi oportunit??i pentru interac?iunea social?, locuri precum
parcuri, pie?e etc, ?i facilizeaz? dezvoltarea rela?iilor comunitare. Luând
primul element din cadrul eseului, strada,
în cadrul unor comunita?i, se organizeaz? pie?e sau diferite activit??i de vânzare/cump?rare,
unde devine astfel un important punct de socializare. Atât prin oferirea de
oportunit??i de întalnire a prietenilor cât s? se bucure de comercian?i str?zi.

O astfel de idee de comercializare ?i utilizare a spa?iului pietonal îl
reg?sim în Amsterdam, când am vizitat Capitala, eram uimit de modul în care
oameni, ?i chiar par?ile centrale ale ora?ului, foloseau strada stradal? din
afara casei ca o extensie a camerei private. Elemente ale interiorului, cum ar
fi mesele ?i scaunele sunt mutate temporar afar?, s? bea o cafea sau s?
citeasc? o carte(ia cina). De asemenea, privatul pune ?i o amprent? asupra spa?iului
public urban prin locuitori respectivi, unde acea?tia i?i decoreaz? fa?adele
sau str?zile pentru gr?din?rit ?i prin plasarea de plante în fa?a intr?ri.

Cred c? interven?iile private mai pu?in sau mai mult temporare în spa?iul
public urban, la diferite nivelele, pot contribuii la suprapunerea diferitelor
sfere sociale, s? spunem ca un schimb între ei. Atunci când mai multe grupuri
pot s? î?i manifeste ideile ?i întelesurile, cred c? se poate ajunge la o
reîncarcare a unui spa?iu, oferintui o “semnifica?ie”. Permitand mai multe
suprapuneri ?i în?elesuri, vom aborda cel mai probabil o întelegere mai bun? a
ceea ce ast?zi poate însemna via?a public? urban? ?i de ce nu poate gasim noi
oportunit??i pentru acest lucru, pe care un ora? complet structurat ?i
programat nu il poate realiza.

De aici trebuie sa gândim c? spa?iile publice  ar trebuii s? joace un rol important în
activit??ile în aer liber ale locuitorilor din mediul urban, ?i s? contribuie
la consolidarea interac?iunilor sociale dintre ceta?eni. Unde oameni î?i pot
vedea prieteni ?i s? se poat? întalni cu str?ini f?ra frica de a fii critica?i
sau a se sim?i în nesiguran??. Cu toate aceste, persoanele de ast?zi, în
special privilegia?i( ?i aici m? refer la majoritatea etnic? sau religioas?) au
tendin?a de a fi mereu în contact numai cu persoane din grupuri similate. Din
p?cate, politicile neoliberare stimuleaz? aceast? situa?ie petru preluarea
controlului ?i gestionarea spa?iilor ?i crearea spa?iilor publice in
propriet??i private. Astfel aceste spa?ii privatizate, limiteaz? libertatea
individual? ?i favorizeaz? excluderea anumitor popula?ii nedorite.

Lucrând la aceast? lucrare ?i documentându-m? am înteles rela?ia spa?iului
urban public ?i privat în cadrul ora?ului, ?i am ajuns la o concluzie personal?,
aceea ca activit??iile sunt elementele de baz? a unui loc. Normal activit??iile
dau un motiv oamenilor s? vin? la un loc- respectiv ?i s? se întoarca. Locurile
goale ofer? o impresie auster?, despre ceva gre?it. Montgomery(1998) scrie
despre acest lucru, ?i sus?ine c? activitatea are dou? concepte înrudite:
vitalitatea ?i diversitatea. Acesta are o defini?ie clar? a acestor dou?
elemente totu?i eu încerc s? le sintetizez în câteva cuvinte. Referitor de
vitalitate în jurul spa?iului public se refera la num?rul de persoane din
interiorul ora?ului în diferite momente ale zile ?i noapte, precum ?i
evenimentele culturale pe parcursul anului. Esen?ial se refer? la prezen?a unei
vie?i stradale active ?i o zenza?ie de plina de via??.

 In legatura puternic? cu vitalitatea
este diversitatea, element în cea mai mare parte, a activita?iilor economice,
cum ar fii cafenele, alimente, magazine, pub-uri etc. Aceste element este mult
mai complicat decat pare, avand un set mult mai larg de indicatori, referinduse
la existen?a activit??iilor de seara ?i de noapte, de disponibilitatea unui locuri
culturale sau puncte de întâlnire care ofer? diferite tipuri de servici.

Un ora?
dezvoltat pe ideile acestor dou? elemente, împreun? cu o accesibilitate a oric?rui
spa?iu de leg?tur? cu mediul s?u vizual ?i fizic, este de asteptat s? fie un
spa?iu public de success. Se consider? ca spa?iile publice în care exist? un
acces u?or pot afecta în mod pozitiv valorile proprieta?ilor din proximitate ?i
poate atrage dezvoltarea comer?ului local.

Concluzie

In concluzie imi voi exprima o idee reg?sit?  prin eseu, aceea De ce oameni doresc o
privatizare a spa?iului?

Normal mi-a trecut prin minte mai multe situa?ii, totu?i personal cred c?
cel mai bun raspuns, este acela c? oameni doresc o arhitectur? de siguran??. Ca
s? dezvolt ?i s? m? fac în?eles de toat? lumea voi exemplifica câteva elemente
pe care le reg?sim în orice ora?. Zonele publice verzi, îngradite, dar care
trebuie p?strate ?i p?zite, ofi?eri de securitate privati care patruleaz?
mall-urile ?i centrele comerciale, limitarea accesului doar pentru o anumite clientele
a cl?dirilor ?i a Zgârie-nori, precum ?i prezen?a camerelor de filmat
omniprezente în ora?, sunt doar câteva exemple din rearanjarea siguran?ei spa?iilor
urbane. Pentru a asigura c? ceta?enii se simt proteja?i ?i pentru a crea
impresia ca dezvoltarea ora?ului este sub control, ?i oferind un sentiment de
siguran?? pentru cet??eni, astfel crescând ?i aceasta arhitectur? a siguran?ei.

Un alt gând care m? înspaimânta este ca ora?ul devine general mai putin
deschis ?i mai putin destinat utiliz?ri de c?tre to?i cet??enii ?i limitat din
ce în ce mai mult la “ceta?eni-consumatori”. Accesul ?i includerea din ce în ce
mai mult depinzând de capacitatea oamenilor de a-?i asuma în mod conving?tor
rolul consumatorului. Pur ?i simplu nu stim cât de puternic? este aceast? cauz?
de ingrijorare a dispari?iei spa?iilor publice ?i dac? este într-adev?r
important?, doar putem spune c? acesta idee a existat de secole înc? de la
comunita?ile închise, unde apar separarea spa?ial? ?i social?, precum alocarea de
gr?dini, ?i va mai fii ?i o caracteristic? a societ??i moderne.

Privatizarea, globalizarea ?i revolu?ia în comunicare ?i aici m? refer la
apari?ia WWW( unde a crescut o cre?tere mare în ultimi ani, ?i a dus la o
scadere a popula?ie de a mai ie?i la plimbare sau s? participe la activit??ile
ora?ului) vor continua s? modeleze cererea ?i oferta viitoare a spa?iului
public.

Prin urmare, proiectan?i urbani ?i arhitec?i trebuie s? anticipeze efectele
acestor tendin?e, dar ?i s? se concentreze asupra conceptului de via?a public?,
care înclude atât domeniul privat, cât ?i cel public.

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

–       
Banerjee, T. (2001). The future of public space: beyond invented
streets and reinvented places.

–       
Madanipour, A. (2010). Whose Public Space?

–       
Carmona,
Matthew, Tim Heath, Taner Oc and Steve Tiesdell. 2003. Public Places – Urban Spaces.

–       
Christopherson,
Susan. 1994. ‘The Fortress City:
Privatized Spaces, Consumer Citizenship.’

–       
Chris
Webster and Klaus Frantz. 2005. Private Cities: Global and Local Perspectives.

–       
Creating
Citizen-Consumers: Changing Publics & Changing Public Services.

–       
Montgomery(
1998) Concept of place

–       
Herbert J. Gans? The
Sociology of Space: A Use-Centered View